Sâmbătă, cu doar două zile înainte de intrarea în noul an, Guvernul a publicat în Monitorul Oficial OUG nr. 114/2018, ce modifică nu doar Codul fiscal ci și alte 15 legi în metrie economică. Ordonanța publicată sâmbătă este foarte vastă, așa încât analiza de față se referă la aspectele ei esențiale din domeniul economic și fiscal.

Măsuri fiscale

1) Impozitul special pe activitatea cu caracter de monopol din sectorul energiei electrice și al gazului natural, adoptat prin OG nr. 5/2013, respectiv impozitul pe exploatarea resurselor naturale prevăzut de OG nr. 6/2013, se prorogă până la data de 31 decembrie 2021.

2) Organizatorii de jocuri de noroc aflați în sfera OUG nr. 77/2009 privind exploatarea jocurilor de noroc, datorează începând cu data de 01 ianuarie 2019, o taxă anuală reprezentând 2% din totalul taxelor de participare, încasate în anul anterior. Taxa trebuie declarată și plătită până în data de 25 ferbuarie din anul curent. Pentru operatorii noi înființați, taxa este de 2% din încasările lunii precedente. Aceasta trebuie plătită până pe data de 25 a lunii următoare. Oficiul Național al Jocurilor de Noroc înființează o activitate privind responsabilitatea socială în domeniul jocurilor de noroc. Această activitate se finanțează în mod exclusiv prin contribuții anuale ale operatorilor licențiați din jocuri de noroc. Contribuția este diferită în funcție de clasa de licențiere și tipul de joc de noroc practicat. Valoarea contribuției este între 1.000 și 5.000 euro.

3) Termenele de restituire a taxei de primă înmatriculare (indiferent de denumirea acesteia), prevăzute de OUG nr. 52/2017, se prelungesc până la data de 30 iunie 2019.

4) Se reduc domeniile în care pot fi angajați zilieri conform Legii nr. 52/2011 privind zilierii. Vor mai putea fi angajați zilieri doar în următoarele 3 sectoare de activitate:

a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe – diviziunea 01;

b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere – diviziunea 02;

c) pescuit şi acvacultură – diviziunea 03.

5) Se extinde categoria persoanelor fizice scutite de impozitul pe venitul din salarii, pentru salariați la care angajatorii desfășoară activități în sectorul construcțiilor*. Se acordă scutire la impozitul pe venitul din salarii pentru aceste persoane, dacă salariul brut este între suma de 3.000 lei și 30.000 lei lunar. Măsura se aplică în perioada 01 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028. Contribuția de asigurări sociale pensii pentru angajații din construcții se reduce de la 25% la 21,25%, pentru perioada 01 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028. În același timp, aceste persoane sunt scutite la plata contribuției la fondul de pensii administrat privat, având în vedere reducerea amintită.

Această categorie de salariați beneficiază și de scutirea la plata contribuției la asigurările sociale de sănătate.

Observăm că reglementarea se aplică doar salariilor mai mari de 3000 lei. Nu este obligatoriu ca acesta să fie salariu minim de încadrare în muncă si nu devine această suma salariu minim în construcții. Salariul minim în construcții devine 3000 lei .

Angajatorii trebuie să realizeze o cifră de afaceri de minim 80% din activitatea de construcții. Analiza se realizează la fiecare calcul de salarii, prin cumularea cifrei de afaceri de la începutul exercițiului la zi.

*)angajatorii desfăşoară activităţi în sectorul construcţii care cuprind:

(i) activitatea de construcţii definită la codul CAEN 41.42.43 – secţiunea F – Construcţii; domeniile de producere a materialelor de construcţii, definite de următoarele coduri

(ii) CAEN:

2312 – Prelucrarea şi fasonarea sticlei plate;

2331 – Fabricarea plăcilor şi dalelor din ceramic;

2332 – Fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi altor produse pentru construcţii din argilă arsă;

2361 – Fabricarea produselor din beton pentru construcţii;

2362 – Fabricarea produselor din ipsos pentru construcţii;

2363 – Fabricarea betonului;

2364 – Fabricarea mortarului;

2369 – Fabricarea altor articole din beton, ciment şi ipsos;

2370 – Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei;

2223 – Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii;

1623 – Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii;

2512 – Fabricarea de uşi şi ferestre din metal;

2511 – Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice;

0811 – Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi a ardeziei;

0812 – Extracţia pietrişului şi nisipului;

711 – Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică;

6) Se unifică regimul fiscal al biletelor de valoare. Veniturile persoanelor fizice primite sub forma tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, tichetelor cadou, tichetelor de creșă, tichetelor culturale, sunt asimilate veniturilor salariale date în natură și se impozitează cu 10%. Pentru acestea NU se datorează asigurări sociale obligatorii dacă acestea sunt acordate conform Legii nr. 165/2018 privind biletele de valoare – aplicabilă de la 01.01.2018. Reglementarea a existat și în perioada anterioară, acum se extinde și pentru tichetele culturale.

7) Se reglementează baza de calcul pentru contractele de muncă cu timp parțial când nu există o excepție de la scutirea la recalculare . Baza de calcul pentru asigurările sociale obligatorii (contribuția la pensie și contribuția la sănătate) este salariul minim brut corespunzător cu vechimea și nivelul studiilor impuse de activitatea desfăsurată. Exemplu: O societate recent înființată angajează un economist pentru funcția de contabil șef cu salariu brut de 1.800 lei, program de lucru 4 ore/zi. Acesta are atribuții de conducere a contabilității și întomirea situațiilor financiare. Acest contract este singurul contract de muncă al persoanei fizice.

În această situație, baza de calcul pentru asigurările sociale obligatorii este de 2.350 lei, deoarece Legea contabilității obligă persoana ce întocmește și semnează situațiile financiare anuale să dețină studii superioare, iar pentru cazul de față nu intervine nici o exceptare.

Desigur, sunt aplicabile și celelalte proceduri conexe în sensul că pentru salariat baza de calcul a asigurărilor sociale este salariu brut, iar difența este suportată de angajator suplimentar de cheltuiala cu salariul.

8) Se reglementează tratamentul fiscal al indemnizației de hrană și indemnizației de vacanță acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Aceste sume sunt considerate venituri din salarii și sunt impozitate cu impozitul pe venit și se rețin asigurările sociale obligatorii – contribuția la pensii și contribuția la sănătate.

9) Se clarifică situația veniturilor din dividende distribuite către persoanele fizice în perioada anterioară datei de 01.01.2018, dar plătite după această dată, din punctul de vedere al contribuției la sănătate. Reglementarea stabilește că sunt în sfera declarației unice doar dividendele distribuite și plătite după 01.01.2018. Se evită acum plata dublei contribuții la sănătate.

Avem următorul exemplu:

O persoană fizică rezidentă în România, cetățean român este asociat unic al socității EXEMPLU SRL – persoană juridică română, înființată conform Legii nr. 31/1990 privind societățile. În decembrie 2017 societatea distribuie dividende către persoana fizică în suma de 45.000 lei. Dividendele se plătesc în data de 10 ianuarie 2018. Veniturile din dividende sunt singurele venituri ale persoanei fizice. Potrivit legislației din 2017 se datorează contribuție la sănătate doar pentru calitatea de dividende distribuite. În anul 2018 se mai datorează contribuție de sănătate pentru că sunt încasate în acest an. Practic fără această modificare normativă se achită contribuția de sănatate de doua ori la aceleași dividende. Prin modificarea aprobată se elimină plata dublă a contribuției pentru aceleași dividende.

10) Se îmbunătățește procedura eșalonării la plată. Pe perioada de valabilitate a eșalonării pot fi solicitate și aprobate suplimentarea sumelor eșalonate la plată cu anumite categorii de creanțe bugetare (nu cu toate). Într-un an calendaristic sau, după caz, într-o fracțiune de an, pot fi depuse două cereri.

11) Asociațiile de dezvoltare intercomunitară înființate conform Legii nr. 51/2006 privind serviciile de utilități publice, au calitate de persoană impozabilă din punctul de vedere al TVA pentru asigurarea serviciilor de utilități publice. Acest lucru înseamnă că după depășirea plafonului de scutire de TVA, acestea vor factura serviciile de utilități publice cu TVA.

12) Operatorii economici aflați în sfera de licențiere ANRE pentru obiectul de licențiere energie electrică, energie termică și energie termină în cogenerare cu energia electrică, plătesc o contribuție de 2% din cifra de afaceri ce face obiectul licenței acordate. Această contribuție se va plăti către ANRE.

13) Se prelungește până la data de 30 iunie 2022 măsura de simplificare pentru TVA – taxare inversă pentru livrarea de:

• Livrarea de cereale și plante tehnice;

• Certificate de emisie de gaze;

• Livrarea de energie electrică către un comerciant cumpărător revânzător;

• Certificate verzi;

• Telefoane mobile;

• Microprocesoare;

• Tablete și laptop-uri.

Se păstrează desigur pe termen nedeterminat măsura de taxare inversă a TVA pentru livrări de deșeuri, livrări de mase lemnoase, livrări de construcții și terenuri, livrări de aur de investiții. Măsura de simplificare pentru TVA presupune și respectarea celorlalte obligații legale.

14) Instituțiile bancare plătesc o taxă pe activele financiare în situația în care media trimestrială a dobânzii ROBOR este mai mare de 2%. Acest procent de 2% este un prag de referință.

Taxa se datorează în cote progresive, astfel:

a) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,1%;

b) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0, 51 – 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,2%;

c) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 – 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,3%;

d) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 – 2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,4%.

Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei pe active este de 0,5%. Taxa se achită trimestrial, până pe data de 25 a lunii următoare.Material realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Bența.

Sursa: http://m.hotnews.ro/stire/22888839?source=biziday#self

Fiscul a realizat un ghid pentru firmele care vor fi obligate sa foloseasca noile case de marcat cu jurnal electronic.

Acest ghid se adreseaza: producatorilor/importatorilor/persoanelor juridice romane care achizitioneaza din statele membre ale Uniunii Europene aparate de marcat electronice fiscale, respectiv distribuitorilor autorizati; unitatilor acreditate pentru service; utilizatorilor de aparate de marcat electronice fiscale. Ghidul contine informatii legate de inregistrarea caselor de marcat, de procedurile legate de certificatul de atribuire a numarului unic de identificare a casei de marcat, dar şi de toate formularele necesare in relatia cu ANAF.

La finalul lunii mai, Guvernul a amanat prin ordonanta de urgenta termenul de la care urmeaza sa aplice amenzi firmelor daca nu au case de marcat cu jurnal electronic. Astfel, in cazul contribuabililor mari sau mijlocii sanctiunea se aplica incepand cu 1 septembrie 2018 in loc de 1 iunie 2018, iar in ceea ce priveşte contribuabilii mici, aceasta se aplica de la 1 noiembrie 2018 in loc de 1 august 2018. Dupa expirarea acestor intervale, sanctiunea poate fi aplicata doar pentru faptele savarşite incepand cu 1 septembrie 2018, respectiv 1 noiembrie 2018, dupa caz.

De asemenea, se amana cu trei luni, pana la 1 noiembrie 2018, aplicarea sanctiunii prevazuta de lege pentru comercializarea de catre distribuitorii autorizati a vechilor aparate de marcat, astfel incat, daca va fi cazul, operatorii economici care işi deschid noi afaceri sau puncte de lucru sa poata achizitiona un aparat de marcat, in caz contrar aceştia riscand blocarea activitatii. Totodata, se prelungeşte cu trei luni, pana la data de 31 octombrie 2018, termenul limita pana la care işi mentin valabilitatea avizele/autorizatiile privind distributia aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu rola jurnal, termenul in vigoare fiind 31 iulie 2018. In aceasta perioada de gratie, organele de control urmeaza sa realizeze actiuni cu caracter preventiv şi de indrumare.

Mentionam insa, ca operatorii economici au obligatia de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale, definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu respectarea urmatoarelor termene:

–  01.06.2018  – operatorii economici – contribuabili mari si mijlocii;

–  01.08.2018 –  operatorii economici – contribuabili mici.

Aici (linkul de mai jos pe “aici”) puteti consulta Ghidul publicat de ANAF privind casele de marcat cu jurnal electronic.

Sursa: https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/document-ghidul-anaf-casele-marcat-1_5b2a8484df52022f755839eb/index.html

Incepand de astazi, 16 mai 2018, orice persoana care realizeaza venituri din activitati economice sau alte categorii de venituri are posibilitatea sa le declare online prin intermediul formularului electronic inteligent al Declaratiei Unice disponibil in Spatiul Privat Virtual (SPV). Formularul calculeaza automat cuantumul impozitelor si contributiilor datorate de persoanele fizice la bugetul de stat. Formularul poate fi accesat pe portalul ANAF in sectiunea «Spatiul Privat Virtual», rubrica Descarcare declaratii”, anunta Ministerul Finantelor.

Daca Declaratia Unica este depusa online pana pe 15 iulie 2018 si plata obligatiilor se efectueaza integral pana la data de 15 martie 2019, inclusiv, se acorda o reducere de 5% din suma totala datorata bugetului de stat, iar daca suma datorata, stabilita la nivelul veniturilor estimate pentru anul 2018, este platita integral pana pe 15 decembrie 2018, se acorda o reducere suplimentara de 5% din suma datorata.

Principalele categorii de venituri care trebuie declarate de persoanele fizice provin din: activitati independente; cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda; activitati agricole pentru care venitul net se stabileste in sistem real; piscicultura si/sau silvicultura; transferul titlurilor de valoare si orice alte operatiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum si din transferul aurului financiar; jocuri de noroc realizate de catre persoanele fizice ca urmare a participarii la jocuri de noroc la distanta si festivaluri de poker; activitatile artistice si sportive, in calitate de artisti de spectacol sau ca sportivi.

Serviciul electronic Spatiul Privat Virtual este furnizat gratuit de Ministerul Finantelor Publice, iar inregistrarea este posibila fara a fi necesara deplasarea la ghiseele ANAF. In acest sens, MFP precizeaza ca a transmis prin posta fiecarui contribuabil o scrisoare personalizata, care contine toate datele necesare inrolarii din confortul propriei case. Prin intermediul SPV se poate accesa oricand situatia fiscala personala si  pot fi primite sau transmise o serie de documente, declaratii fiscale si alte informatii fiscale utile. De asemenea, formularul se poate completa si semna si de detinatorii de certificate digitale calificate. Depunerea se face pe portalul e-guvernare.ro.

Mai jos, puteti gasi un video privind modalitatea de completare a declaratiei unice in cazul in care o persoana fizica a obtinut venituri din dividende peste plafonul anual de 22.800 lei si deci aceasta declaratie este obligatorie de completat si depus pana la 15 iulie 2018.

https://www.youtube.com/watch?v=tRIW7lzRHNI

A aparut Ordonanta de Urgenta nr.25/2018 in Monitorul oficial 291/30.03.2018 – unde este prevazuta posibilitatea firmelor de a opta pentru impozitul pe profit daca indeplinesc conditiile cumulate : 45.000 lei capital social si minim 2 salariati .

ART I „(3^1) Prin excepție de la prevederile art. 47 alin. (1), microîntreprinderile care au subscris un capital social de cel puțin 45.000 lei și au cel puțin 2 salariați, pot opta, o singură dată, să aplice prevederile titlului II începând cu trimestrul în care aceste condiții sunt îndeplinite cumulativ, opțiunea fiind definitivă. În cazul în care aceste condiții nu sunt respectate, persoana juridică aplică prevederile prezentului titlu începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social este redus sub valoarea de 45.000 lei și/sau numărul salariaților scade sub 2, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 47 alin. (1).
În cazul în care, în perioada în care persoana juridică aplică prevederile titlului II, numărul de salariați variază în cursul anului, în sensul scăderii sub 2, condiția trebuie reîndeplinită în termen de 60 de zile, termen care se prelungește și în anul fiscal următor. Ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor ca urmare a opțiunii se comunică organelor fiscale competente, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.
Calculul și plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care optează să aplice prevederile titlului II se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate începând cu trimestrul respectiv.

4. Alineatul (4) al articolului 51 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(4) În sensul prezentului titlu, prin salariat se înțelege persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Condiția se consideră îndeplinită și în cazul microîntreprinderilor care:
a) au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă fracțiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
b) au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.”””

Vestea cea rea este ca optiunea se poate lua doar incepand cu trimestrul al 2-lea , astfel ca in primul trimestru se va aplica in continuare regimul de microintreprindere. 

Baza legala :”Art. XIV. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. I. intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor pct. 3 și pct. 5, care intră în vigoare la data de 1 aprilie 2018.”

Legea prin care se majoreaza plafonul cifrei de afaceri de la care companiile trebuie sa se inregistreze in scop de TVA a fost promulgata ieri de Presedinte. Astfel, plafonul va creste de la 220.000 lei la 300.000 lei.

Legea va intra in vigoare in 3 zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al Romaniei, dar prevederea referitoare la cresterea plafonului de TVA se aplica incepand cu data de 1 a lunii urmatoare intrarii in vigoare a legii. Astfel, este posibil ca noul plafon de TVA – 300.000 lei – sa fie valabil de la 1 aprilie 2018.
Noul plafon de scutire de TVA
In octombrie, Consiliul Uniunii Europene a aprobat o derogare Romaniei prin care, intre 2018 si 2020, plafonul pana la care firmele vor fi scutite de obligatia de a se inregistra in scopuri de TVA va fi suma de 300.000 de lei.
“Prin derogare de la articolul 287 punctul 18 din Directiva 2006/112/CE, Romania este autorizata sa acorde o scutire de la plata TVA persoanelor impozabile a caror cifra de afaceri anuala nu depaseste echivalentul in moneda nationala a 88.500 euro la cursul de schimb din ziua aderarii sale”, se mentioneaza in actul citat.
In afara de aprobarea obtinuta din partea autoritatilor europene, este necesara si legiferarea noului plafon pentru ca acesta sa poata fi aplicat efectiv.
Proiectul de lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal a introdus noi reguli pentru inregistrarea in scopuri de TVA a persoanelor care au statutul de mica intreprindere.
Documentul care a primit votul final al Camerei Deputatilor, in calitate de For decizional, prevede majorarea, de la 220.000 la 300.000 de lei, a plafonului pana la care firmele sunt scutite de TVA.

Daca sunteti platitor de TVA si daca aveti furnizori care au aplicat voluntar pentru split TVA dupa 1 octombrie 2017, e bine sa stiti ca aveti obligatia ca de la 01.01.2018 sa faceti plata defalcat (in contul curent – valoarea de pe factura si in contul de TVA – valoarea TVA de pe factura). Furnizorii vostri care au datorii de peste 5000 , 10.000 sau 15.000 (in functie de firma) la 31.12.2017 si neachitate pana la 31.01.2018 sau sunt insolventa la 31.12.2017 vor aplica sistemul split TVA doar de la 01.03.2018 – prin urmare aceleasi obligatii de mai jos le veti avea dupa acea data!

De asemenea FURNIZORII vostri pot opta pentru aplicarea SPLIT TVA dupa data de 01.01.2018 si atunci trebuie sa faceti verificarea fiecarui furnizor inainte sa ii faceti plata prin virament bancar.

” ART. 3
(1) Persoanele impozabile, cu exceptia institutiilor publice, înregistrate în scopuri de TVA, au obligatia sa plateasca contravaloarea TVA aferente achizitiilor de bunuri si servicii într-un cont de TVA al furnizorului/prestatorului care aplica mecanismul platii defalcate a TVA. ”

Mai avem si contraventie pentru asta :
“ART. 18
Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite în astfel de conditii ca, potrivit legii, sa fie considerate infractiuni:

a) plata TVA de catre persoanele impozabile si institutiile publice prevazute la art. 3 alin. (1), în alt cont decat contul de TVA al furnizorului/prestatorului prevazut la art. 2 alin. (1) si (2), daca nu se corecteaza plata eronata prin plata TVA în contul de TVA al furnizorului/prestatorului în termen de 7 zile lucratoare de la data efectuarii platii eronate, fara a depasi 30 de zile lucratoare de la data platii eronate;

b) plata TVA de catre persoanele impozabile si institutiile publice prevazute la art. 3 alin. (1), în alt cont decat contul de TVA al furnizorului/prestatorului prevazut la art. 2 alin. (1) si (2), daca nu se corecteaza plata eronata prin plata TVA în contul de TVA al furnizorului/prestatorului în termen de 30 de zile lucratoare de la data efectuarii platii eronate; ”
si evident sanctiuni aferente :
“”ART. 19
(1) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, urmatoarele contraventii se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) contraventiile prevazute la art. 18 lit. a) si b), cu o penalitate de 0,06% pe zi din suma platita eronat începand cu ziua efectuarii platii eronate pana la data corectarii acesteia prin plata în contul de TVA al furnizorului/prestatorului sau prin prezentarea dovezii efectuate de catre furnizor a transferului sumei în contul de TVA în situatia prevazuta la art. 15 alin. (1) lit. b); ”
Daca pe factura de la furnizor nu vedeti un cont IBAN ce are terminatia TVA si in urma verificarii pe site la ANAF de aici , rezulta ca acesta e in sistemul SPLIT TVA aveti obligatia platii sumei TVA in contul sau deschis automat de ANAF la Trezorerie

ATENTIE daca un furnizor e inscris pe 10.05.2018 in registru aplica SPLIT TVA din 11.05.2018 . ( deci ii vom plati defalcat doar din 11.05.2018).
” (5) Persoanele înregistrate în scopuri de TVA prevazute la alin. (1) si (2) aplica mecanismul platii defalcate a TVA începand cu ziua urmatoare celei în care sunt publicate în Registrul persoanelor care aplica plata defalcata a TVA, pentru facturi/documente emise conform art. 319 din Codul fiscal si avansurile încasate începand cu aceasta data.

Plata defalcata a TVA nu se aplica pentru urmatoarele situatii :

a) în situatia în care plata nu se efectueaza direct de beneficiar catre furnizor/prestator;
b) în situatia în care plata se efectueaza în natura;
c) în situatia în care plata se efectueaza prin compensare;
d) în situatiile prevazute la art. 14 alin. (1) ( NUMERAR sau CARD) si art. 15 alin. (5) ( Bilet la ordin BO sau CEC de ex )
e) în cazul finantarii acordate de institutiile de credit si institutiile financiare nebancare prin preluarea creantelor

“”ART. 20
În cazul furnizorilor/prestatorilor care aplica plata defalcata a TVA si care nu au comunicat contul de TVA beneficiarilor, beneficiarii prevazuti la art. 3 alin. (1) au obligatia sa plateasca suma reprezentand TVA aferenta achizitiilor în contul de TVA al furnizorului/prestatorului deschis la Trezoreria Statului. ”
Aici aveti textul Ordonantei 23/2017 – la zi cu modificarile aduse prin Legea de aprobare nr. 275/2017

Sursa: stire preluata de pe www.hotnews.ro, publicata de consultantul fiscal Cornel Grama

Legea nr. 275/2017 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcata a TVA a aparut in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.036 din 28 decembrie 2017 si va intra in vigoare pe 31 decembrie 2017. Asta inseamna ca sistemul va putea fi aplicat de la 1 ianuarie 2018 intr-o forma semnificativ diferita fata de cea a Guvernului.
Documentul stabileste ca mecanismul platii defalcate a TVA va fi obligatoriu doar pentru firmele in insolventa si cele care inregistreaza datorii la plata TVA, peste un anumit plafon (la finele anului 2017 si apoi incepand din ianuarie 2018).
Sistemul split TVA va fi aplicat obligatoriu doar de catre firmele publice si private aflate in insolventa sau care au datorii la plata TVA, celelalte companii urmand sa aiba libertatea de a-l pune in practica doar daca vor.
Obligatia revine firmelor care:
• la finele anului 2017 au datorii la plata TVA mai mari de 15.000 de lei (firme mari), 10.000 de lei (firme medii), 5.000 de lei (firme mici si persoane fizice), daca acestea nu sunt achitate in ianuarie 2018;
• incepand de la 1 ianuarie 2018 au datorii la plata TVA mai vechi de 60 de zile de la scadenta mai mari de 15.000, 10.000, respectiv 5.000 de lei;
• se afla sub incidenta legislatiei insolventei.

Astfel, operatorii economici ce au inregistrat datorii mai mari decat plafoanele amintite la 31 decembrie 2017 si nu vor achita TVA scadenta pana la 31 ianuarie 2018 vor aplica sistemul split TVA incepand cu 1 martie 2018.

In ceea ce priveste firmele aflate sub incidența legislației insolvenței la final de 2017, acestea vor intra in sfera de aplicare a mecanismului plații defalcate a TVA tot de la 1 martie 2018.

Alte prevederi importante:

1. Firmele neinregistrate in scop de TVA nu vor face doua plați cand vor colabora cu firme ce aplica sistemul

Potrivit Legii nr. 275/2017, firmele neinregistrate in scopuri de TVA nu vor aplica sistemul plații defalcate a TVA, nici macar atunci cand achiziționeaza bunuri si servicii de la persoane ce aplica mecanismul.

Prin urmare, obligația de a plati contravaloarea TVA aferenta achizițiilor de bunuri si servicii intr-un cont special de TVA al furnizorului sau prestatorului care aplica mecanismul plații defalcate a TVA va reveni numai companiilor inregistrate in scopuri de TVA.

2. Totodata, au fost clarificate si cateva dintre situațiile in care sistemul plații defalcate a TVA nu se va aplica. Astfel, compensarile si plațile in natura nu vor face obiectul split TVA, prevedere valabila si pentru finanțarile prin contract de factoring.

3. Cum si cand vor iesi din sistem firmele obligate sa-l aplice

Legea nr. 275/2017 pentru aprobarea Ordonanței split TVA stabileste si condițiile in care firmele se vor putea retrage din mecanismul plații defalcate a TVA.
 Astfel, firmele care vor alege sa aplice benevol sistemul vor putea renunța la aplicarea mecanismului la finalul anului fiscal, dar nu mai devreme de un an de la momentul in care au fost inscrise in Registrul persoanelor ce aplica plata defalcata a TVA.
 Pentru firmele ce vor inregistra datorii la plata TVA la finalul anului in curs si startul anului urmator, documentul citat stabileste posibilitatea iesirii din sistem la cel puțin sase luni de la data in care contribuabilul nu se mai afla in vreuna dintre situațiile enumerate anterior.
 Cat despre companiile insolvente, acestea vor putea renunța la aplicarea sistemului split TVA dupa ce vor iesi de sub incidența legislației privind procedurile de prevenire a insolvenței si de insolvența.

4. Sumele incasate in alt cont decat cel de TVA vor putea fi mutate in 30 de zile

Potrivit actului normativ analizat, firmele ce vor aplica sistemul split TVA vor avea la dispoziție 30 de zile lucratoare, in loc de sapte, de la incasarea contravalorii livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii, timp sa depuna TVA aferenta sumelor incasate in contul propriu de TVA, cont deschis la Trezorerie si/sau la banca. Concret, vorbim despre:

 TVA aferenta incasarilor prin utilizarea cardurilor de credit/debit;
 TVA care nu a fost platita in contul dedicat TVA de catre beneficiarii care nu aplica sistemul;
 TVA aferenta instrumentelor de plata emise anterior datei de la care furnizorul/prestatorul aplica plata defalcata a TVA si incasate dupa aceasta data.

5. Facilitati pentru contribuabilii care opteaza pentru aplicarea sistemului TVA split

In ceea ce le priveste pe persoanele impozabile care vor opta pentru aplicarea mecanismului privind plata defalcata a TVA dupa 1 ianuarie 2018, acestea vor beneficia de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microintreprinderilor pentru intreaga perioada in care vor aplica sistemul.

In plus, de aceeasi facilitate vor beneficia, din 2018, si persoanele care au optat pentru aplicarea mecanismului plaților defalcate a TVA pana la finalul lui 2017.

6. Executarea contului de TVA

Nu in ultimul rand, executarea contului de TVA se va putea face numai pentru plata TVA datorate bugetului de stat, precum si in baza unor titluri executorii, pentru TVA aferenta unor achiziţii de bunuri si/sau servicii.
Astfel, contul de TVA nu va fi executat silit si pentru plata altor obligații fiscale, asa cum stabilise inițial Guvernul, in condițiile in care pentru plata acestor obligații pot fi executate silit si alte conturi ale contribuabilului.

Sursa: www.avocatnet.ro

Am hotarat sa scriu aceste cateva randuri avand in vedere confuzia care exista in randul multor persoane cu privire la faptul ca incepand cu anul 2018 s-ar datora CASS pentru sumele repartizate ca dividende…

Multi asociati isi pun intrebarea….Din anul 2018 vom datora si impozit pe dividende de 5% si CASS de 10%??? Practic, 15% din dividende ajung la bugetul de stat si doar 85% in buzunarul nostru???

Pe scurt, raspunsul este NU…

Chiar daca dividendele sunt sau nu achitate asociatilor in anul repartizarii profitului, se considera ca persoanele fizice obtin venituri din investitii in anul in care impozitul a fost retinut.

De exemplu, daca in 2017 se repartizeaza din profitul anilor precedenti o anumita suma la dividende, chiar daca se achita integral sumele asociatilor sau nu, impozitul trebuie retinut.

Conform Codului fiscal, impozitul pe dividende se retine la momentul platii acestora, dar nu mai tarziu de luna a decembrie a anului in care s-a decis repartizarea profitului la dividende. Astfel, daca in 2017 s-a aprobat repartizarea profitului la dividende, chiar daca sumele nu sunt achitate asociatilor in acelasi an, in Declaratia 100 aferenta lunii decembrie 2017, cu scadenta 25 ianuarie 2018, va trebui declarat impozitul pe dividende. Termenul de plata este tot 25 ianuarie 2018.

Ulterior, pana in data de 28 februarie 2018, venitul corespunzator din dividende si impozitul retinut la sursa trebuie declarat si in Formularul 205 pe numele fiecarui asociat.

Daca in anul 2017 asociatii au obtinut venituri din lista de mai jos, atunci ANAF nu va emite nicio decizie de plata pentru anul 2017 cu privire la CASS pentru dividendele respective:

• salarii sau asimilate salariilor;
• pensii;
• activități independente (PFA, II, IF, PFI);
• venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
• indemnizații de șomaj;
• indemnizații pentru creșterea copilului;
• ajutorul social;
• indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de muncă sau unei boli profesionale.

Atentie! Conform OUG 79/2017, incepand cu 1 ianuarie 2018, cota CASS este de 10% şi se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei.

Contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate care NU se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS datorează CASS dacă realizează venituri anuale cumulate cel puțin egale cu 12 salarii minime din una sau mai multe surse de venituri din următoarele categorii:

1. a) venituri din activități independente;
2. b) venituri din asocierea cu o persoană juridică;
3. c) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
4. d) venituri din investiții;
5. e) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
6. f) venituri din alte surse.

In cazul persoanelor care obtin venituri de natura celor prezentate mai sus la literele a-f, baza lunară de calcul este salariul minim în vigoare în luna pentru care se datorează contributia.

Încadrarea în plafonul anual se efectuează prin însumarea veniturilor anuale menţionate mai sus, realizate în anul fiscal precedent.

Persoanele fizice obligate la plata CASS depun anual la organul fiscal, până la 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabilește contribuția, Declarația 600 cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul lunar.

Incepand cu 1 ianuarie 2018, salariul minim pe economie este de 1.900 lei. Astfel, daca unui asociat i s-au repartizat dividende in anul 2017 peste plafonul minim de 22.800 lei (1.900 lei x 12 luni), atunci acesta va fi obligat sa depuna pana la 31 ianuarie 2018 Formularul 600 la organul fiscal de care apartine, iar ANAF va emite o decizie de impunere prin care persoana fizica va datora in anul 2018 ca si CASS SUMA FIXA DE 2.280 lei (22.800 lei x 10%), pe care o va achita trimestrial, in 4 transe egale.

Este important de precizat faptul ca aceasta contributie la sanatate NU se calculeaza aplicandu-se procentul de 10% la suma efectiv repartizata asociatului.

Indiferent daca o persoana fizica a obtinut in anul 2017 dividende de 30.000 lei, 100.000 lei sau chiar 1.000.000 lei, aceasta va datora in anul 2018 CASS de 2.280 lei. Contributia datorata se calculeaza aplicandu-se procentul de 10% la nivelul salariului minim (din ianuarie 2018, 1.900 lei) si inmultindu-se cu 12 luni.

Astfel (exceptand celelalte venituri pe care o persoana fizica le poate obtine):

– daca o persoana fizica a obtinut in anul 2017 venituri din dividende sub plafonul minim de 22.800 lei, atunci aceasta nu va datora CASS in anul 2018 si nu va avea obligatia sa depuna Formularul 600 la organul fiscal;

– daca o persoana fizica a obtinut in anul 2017 venituri din dividende PESTE plafonul minim de 22.800 lei, atunci aceasta va datora CASS in anul 2018 in suma de 2.280 lei si va avea obligatia sa depuna Formularul 600 la organul fiscal in luna ianuarie 2018.

Este impropriu sa afirmam ca incepand cu anul 2018, pe langa impozitul pe dividende de 5% se va datora in plus si CASS de 10%, deoarece aceasta cota nu se aplica la cuantumul efectiv al dividendelor.

De exemplu, un asociat care a obtinut in anul 2017 dividende de 60.000 lei va datora in anul 2018 CASS de 2.280 lei, dar si un asociat care a obtinut dividende in 2017 de 5.000.000 lei va datora in anul 2018 CASS tot de 2.280 lei.

Conform Deciziei de impunere emise de organul fiscal, pana la data de 25 ale ultimei luni din fiecare trimestru al anului 2018, persoana fizica va trebui sa achite CASS de 570 lei (2.280 lei / 4 trimestre):

– 26 martie 2018 – 570 lei;

– 25 iunie 2018 – 570 lei;

– 25 septembrie 2018 – 570 lei; si

– 21 decembrie 2018 – 570 lei.

Sursa: stire preluata de la Cristian Rapcencu fb