Multiple modificari fiscale

Monitorul oficial nr. 147 din 25.02.2026

OUG nr. 8 din 2026 privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creşterea investiţiilor productive şi a competitivităţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar.

OUG nr. 8/2026 își propune să relanseze mediul economic, ocazie cu care sunt adoptate mai multe modificări fiscale.

Vom parcurge principalele modificări fiscale în ordinea în care au fost adoptate, astfel:

1. Pentru contribuabilii ce plătesc impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), atunci când se face comparația între cea mai mare valoare dintre IMCA și impozitul pe profit, din impozitul pe profit nu se mai scade creditul fiscal extern, profitul scutit la plată prin procedura profitului reinvestit și impozitul pe profit scutit la plată pentru cooperativele agricole ce se află în perioada de scutire a impozitului pe profit;
2. Contribuabilii plătitori de impozit pe profit ce realizează cheltuieli de cercetare-dezvoltare pot opta între două facilități fiscale:

• Utilizează actuala procedură de deducere suplimentară cu procentul de 50% a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare;
• Pot opta pentru aplicarea unui mecanism de credit fiscal, nou reglementat, în procent de 10% din valoarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare. Acest credit fiscal reduce la calcul impozitul pe profit, iar, după caz, poate să compenseze cu alte obligații fiscale sau chiar se poate rambursa;

3. Procedura creditului fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare se aplică și când contribuabilul datorează impozitul minim pe cifra de afaceri – IMCA;
4. În situația în care creditul fiscal generat de realizarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare este mai mare decât impozitul pe profit datorat sau mai mare decât suma IMCA de plată, diferența de credit fiscal neutilizată în anul curent poate fi folosită de contribuabil în următorii 4 ani fiscali. Legiuitorul a precizat în mod expres că termenul de prescripție este de 4 ani cu începere din prima zi din anul fiscal următor;
5. Ca și regulă generală, pentru activele ce fac obiectul facilității scutirii la plată nu se poate utiliza amortizarea accelerată ca metodă de amortizare. OG nr. 8/2026 aduce o excepție. Pentru activele regăsite în grupa 2.1 „Echipamente tehnologice, respectiv maşini, unelte şi instalaţii de lucru” precum şi pentru computerele şi echipamentele periferice ale contribuabililor ce fac obiectul scutirii la plată a profitului reinvestit se poate aplica, prin opțiune, metoda de amortizare accelerată;
6. Se introduc două noi categorii de venituri neimpozabile la calculul impozitului pe profit:

• Creditul fiscal ce se restituie contribuabilului generat de nouă procedură aplicabilă pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare;
• Veniturile reprezentând bonificația acordată de organul fiscal;

7. Operatorii economici plătitori de impozit pe profit ale căror acțiuni sunt în procedură de admitere, menținere la tranzacționare pe o piață reglementată beneficiază de o deducere suplimentară în procent de 50% din cheltuielile cu admiterea/menținerea acțiunilor pe piața reglementată. De exemplu, dacă cheltuiala efectivă este de 1.000 lei, la calculul impozitului pe profit se va deduce 1.500 lei. Prin ordin de ministru al finanțelor publice vor fi detaliate aceste categorii de cheltuieli;
8. Ca și regulă generală, rezervele fiscale nu pot fi utilizate pentru acoperirea pierderilor contabile sau pentru majorarea capitalului social. Noul act normativ aduce o nouă procedură în sensul existenței a trei posibilități:

• Dacă rezervele fiscale sunt distribuite sau utilizate pentru acoperirea pierderilor contabile sau majorarea capitalului social în primii 5 ani începând cu următorul după constituirea rezervei legale, atunci în anul utilizării sunt asimilate elementelor impozabile și majorează baza de calcul a impozitului pe profit din acel an;
• Dacă aceste rezerve fiscale sunt utilizate pentru acoperirea pierderii contabile sau majorarea capitalului social după ce a trecut o durată de 5 ani începând cu următorul celui în care au fost constituite, atunci aceste rezerve fiscale nu mai sunt asimilate sumelor impozabile la calculul impozitului pe profit;
• Dacă rezervele fiscale sunt distribuite (către participanții la societate sau printr-o altă procedură legală) după ce au trecut 5 ani începând cu următorul după data constituirii, sumele distribuite sunt asimilate veniturilor impozabile în procentul de 50%;

Foarte important: legiuitorul a precizat că această procedură se aplică și pentru rezervele fiscale existente în sold la data de 31 decembrie 2025.

9. Valoarea de intrare de la care este recunoscut un mijloc fix amortizabil fiscal crește la suma de 5.000 lei. Chiar dacă actul normativ face referire doar la valoarea amortizabilă din punct de vedere fiscal a mijloacelor fixe amortizabile, putem să agreăm că aceasta este noua valoare de recunoaștere a unui mijloc fix;
10. Pentru perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 se poate aplica o metodă de amortizare superaccelerată. Aceasta se aplică pentru activele noi achiziționate sau puse în funcțiune din subgrupa 2.1 „Echipamente tehnologice, respectiv maşini, unelte şi instalaţii de lucru” şi subgrupa 2.4 „Animale şi plantaţii”. Această metodă presupune dreptul contribuabilului să amortizeze în primul an de la punerea în funcțiune a unui procent de până la 65% din valoarea de intrare, iar restul de amortizare se va realiza pe durata rămasă;
11. Prevederile Legii nr. 15/1994 privind capitalul imobilizat nu se iau în considerare la calculul impozitului pe profit cu excepția respectării duratei de amortizare și a clasificării activelor stabilite prin hotărâre de guvern.

Sursa: Consultant Fiscal si Auditor Financiar – Adrian Bența