Archive for ianuarie 2019 | Monthly archive page

Modificarea Codului Fiscal – OUG 114/2018

Sâmbătă, cu doar două zile înainte de intrarea în noul an,
Guvernul a publicat în Monitorul Oficial OUG nr. 114/2018, ce modifică nu doar
Codul fiscal ci și alte 15 legi în metrie economică. Ordonanța publicată
sâmbătă este foarte vastă, așa încât analiza de față se referă la aspectele ei
esențiale din domeniul economic și fiscal.

Măsuri fiscale

1) Impozitul special pe activitatea cu caracter de monopol
din sectorul energiei electrice și al gazului natural, adoptat prin OG nr.
5/2013, respectiv impozitul pe exploatarea resurselor naturale prevăzut de OG
nr. 6/2013, se prorogă până la data de 31 decembrie 2021.

2) Organizatorii de jocuri de noroc aflați în sfera OUG nr.
77/2009 privind exploatarea jocurilor de noroc, datorează începând cu data de
01 ianuarie 2019, o taxă anuală reprezentând 2% din totalul taxelor de
participare, încasate în anul anterior. Taxa trebuie declarată și plătită până
în data de 25 ferbuarie din anul curent. Pentru operatorii noi înființați, taxa
este de 2% din încasările lunii precedente. Aceasta trebuie plătită până pe
data de 25 a lunii următoare. Oficiul Național al Jocurilor de Noroc
înființează o activitate privind responsabilitatea socială în domeniul jocurilor
de noroc. Această activitate se finanțează în mod exclusiv prin contribuții
anuale ale operatorilor licențiați din jocuri de noroc. Contribuția este
diferită în funcție de clasa de licențiere și tipul de joc de noroc practicat.
Valoarea contribuției este între 1.000 și 5.000 euro.

3) Termenele de restituire a taxei de primă înmatriculare
(indiferent de denumirea acesteia), prevăzute de OUG nr. 52/2017, se prelungesc
până la data de 30 iunie 2019.

4) Se reduc domeniile în care pot fi angajați zilieri
conform Legii nr. 52/2011 privind zilierii. Vor mai putea fi angajați zilieri
doar în următoarele 3 sectoare de activitate:

a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe – diviziunea 01;

b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere –
diviziunea 02;

c) pescuit şi acvacultură – diviziunea 03.

5) Se extinde categoria persoanelor fizice scutite de
impozitul pe venitul din salarii, pentru salariați la care angajatorii
desfășoară activități în sectorul construcțiilor*. Se acordă scutire la
impozitul pe venitul din salarii pentru aceste persoane, dacă salariul brut
este între suma de 3.000 lei și 30.000 lei lunar. Măsura se aplică în perioada
01 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028. Contribuția de asigurări sociale pensii
pentru angajații din construcții se reduce de la 25% la 21,25%, pentru perioada
01 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028. În același timp, aceste persoane sunt
scutite la plata contribuției la fondul de pensii administrat privat, având în
vedere reducerea amintită.

Această categorie de salariați beneficiază și de scutirea la
plata contribuției la asigurările sociale de sănătate.

Observăm că reglementarea se aplică doar salariilor mai mari
de 3000 lei. Nu este obligatoriu ca acesta să fie salariu minim de încadrare în
muncă si nu devine această suma salariu minim în construcții. Salariul minim în
construcții devine 3000 lei .

Angajatorii trebuie să realizeze o cifră de afaceri de minim
80% din activitatea de construcții. Analiza se realizează la fiecare calcul de
salarii, prin cumularea cifrei de afaceri de la începutul exercițiului la zi.

*)angajatorii desfăşoară activităţi în sectorul construcţii
care cuprind:

(i) activitatea de construcţii definită la codul CAEN
41.42.43 – secţiunea F – Construcţii; domeniile de producere a materialelor de
construcţii, definite de următoarele coduri

(ii) CAEN:

2312 – Prelucrarea şi fasonarea sticlei plate;

2331 – Fabricarea plăcilor şi dalelor din ceramic;

2332 – Fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi altor produse
pentru construcţii din argilă arsă;

2361 – Fabricarea produselor din beton pentru construcţii;

2362 – Fabricarea produselor din ipsos pentru construcţii;

2363 – Fabricarea betonului;

2364 – Fabricarea mortarului;

2369 – Fabricarea altor articole din beton, ciment şi ipsos;

2370 – Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei;

2223 – Fabricarea articolelor din material plastic pentru
construcţii;

1623 – Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie
pentru construcţii;

2512 – Fabricarea de uşi şi ferestre din metal;

2511 – Fabricarea de construcţii metalice şi părţi
componente ale structurilor metalice;

0811 – Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru
construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi a ardeziei;

0812 – Extracţia pietrişului şi nisipului;

711 – Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de
consultanţă tehnică;

6) Se unifică regimul fiscal al biletelor de valoare.
Veniturile persoanelor fizice primite sub forma tichetelor de masă, voucherelor
de vacanță, tichetelor cadou, tichetelor de creșă, tichetelor culturale, sunt
asimilate veniturilor salariale date în natură și se impozitează cu 10%. Pentru
acestea NU se datorează asigurări sociale obligatorii dacă acestea sunt
acordate conform Legii nr. 165/2018 privind biletele de valoare – aplicabilă de
la 01.01.2018. Reglementarea a existat și în perioada anterioară, acum se
extinde și pentru tichetele culturale.

7) Se reglementează baza de calcul pentru contractele de
muncă cu timp parțial când nu există o excepție de la scutirea la recalculare .
Baza de calcul pentru asigurările sociale obligatorii (contribuția la pensie și
contribuția la sănătate) este salariul minim brut corespunzător cu vechimea și
nivelul studiilor impuse de activitatea desfăsurată. Exemplu: O societate
recent înființată angajează un economist pentru funcția de contabil șef cu
salariu brut de 1.800 lei, program de lucru 4 ore/zi. Acesta are atribuții de
conducere a contabilității și întomirea situațiilor financiare. Acest contract
este singurul contract de muncă al persoanei fizice.

În această situație, baza de calcul pentru asigurările
sociale obligatorii este de 2.350 lei, deoarece Legea contabilității obligă
persoana ce întocmește și semnează situațiile financiare anuale să dețină
studii superioare, iar pentru cazul de față nu intervine nici o exceptare.

Desigur, sunt aplicabile și celelalte proceduri conexe în
sensul că pentru salariat baza de calcul a asigurărilor sociale este salariu
brut, iar difența este suportată de angajator suplimentar de cheltuiala cu
salariul.

8) Se reglementează tratamentul fiscal al indemnizației de
hrană și indemnizației de vacanță acordate potrivit prevederilor Legii-cadru
nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Aceste
sume sunt considerate venituri din salarii și sunt impozitate cu impozitul pe
venit și se rețin asigurările sociale obligatorii – contribuția la pensii și
contribuția la sănătate.

9) Se clarifică situația veniturilor din dividende
distribuite către persoanele fizice în perioada anterioară datei de 01.01.2018,
dar plătite după această dată, din punctul de vedere al contribuției la
sănătate. Reglementarea stabilește că sunt în sfera declarației unice doar
dividendele distribuite și plătite după 01.01.2018. Se evită acum plata dublei
contribuții la sănătate.

Avem următorul exemplu:

O persoană fizică rezidentă în România, cetățean român este
asociat unic al socității EXEMPLU SRL – persoană juridică română, înființată
conform Legii nr. 31/1990 privind societățile. În decembrie 2017 societatea
distribuie dividende către persoana fizică în suma de 45.000 lei. Dividendele
se plătesc în data de 10 ianuarie 2018. Veniturile din dividende sunt singurele
venituri ale persoanei fizice. Potrivit legislației din 2017 se datorează
contribuție la sănătate doar pentru calitatea de dividende distribuite. În anul
2018 se mai datorează contribuție de sănătate pentru că sunt încasate în acest
an. Practic fără această modificare normativă se achită contribuția de sănatate
de doua ori la aceleași dividende. Prin modificarea aprobată se elimină plata
dublă a contribuției pentru aceleași dividende.

10) Se îmbunătățește procedura eșalonării la plată. Pe
perioada de valabilitate a eșalonării pot fi solicitate și aprobate
suplimentarea sumelor eșalonate la plată cu anumite categorii de creanțe
bugetare (nu cu toate). Într-un an calendaristic sau, după caz, într-o
fracțiune de an, pot fi depuse două cereri.

11) Asociațiile de dezvoltare intercomunitară înființate
conform Legii nr. 51/2006 privind serviciile de utilități publice, au calitate
de persoană impozabilă din punctul de vedere al TVA pentru asigurarea
serviciilor de utilități publice. Acest lucru înseamnă că după depășirea
plafonului de scutire de TVA, acestea vor factura serviciile de utilități
publice cu TVA.

12) Operatorii economici aflați în sfera de licențiere ANRE
pentru obiectul de licențiere energie electrică, energie termică și energie
termină în cogenerare cu energia electrică, plătesc o contribuție de 2% din
cifra de afaceri ce face obiectul licenței acordate. Această contribuție se va
plăti către ANRE.

13) Se prelungește până la data de 30 iunie 2022 măsura de
simplificare pentru TVA – taxare inversă pentru livrarea de:

• Livrarea de cereale și plante tehnice;

• Certificate de emisie de gaze;

• Livrarea de energie electrică către un comerciant
cumpărător revânzător;

• Certificate verzi;

• Telefoane mobile;

• Microprocesoare;

• Tablete și laptop-uri.

Se păstrează desigur pe termen nedeterminat măsura de taxare
inversă a TVA pentru livrări de deșeuri, livrări de mase lemnoase, livrări de
construcții și terenuri, livrări de aur de investiții. Măsura de simplificare
pentru TVA presupune și respectarea celorlalte obligații legale.

14) Instituțiile bancare plătesc o taxă pe activele
financiare în situația în care media trimestrială a dobânzii ROBOR este mai
mare de 2%. Acest procent de 2% este un prag de referință.

Taxa se datorează în cote progresive, astfel:

a) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5
puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,1%;

b) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0, 51
– 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,2%;

c) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 –
1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,3%;

d) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 –
2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,4%.

Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte
procentuale peste pragul de referință, cota taxei pe active este de 0,5%. Taxa
se achită trimestrial, până pe data de 25 a lunii următoare.Material realizat
cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Bența.

Sursa: http://m.hotnews.ro/stire/22888839?source=biziday#self